Descriere
Mai multe despre oxidarea cuprului – Cuprul trece printr-un proces de oxidare natural care formează o patină de protecție unică pe metal. Suprafața metalului suferă o serie de modificări de culoare, pe măsură ce oxidul se îngroaşă: de la roz-somon la brun-roşcat, gri-ardezie, albastru sau verde. Procesul de patinare a cuprului este complex. Acesta începe imediat de la expunerea la mediul extern iar primele modificării sunt vizibile în termen de șase luni. În primii câțiva ani, arămiul cuprului devine brun-roșcat, apoi gri foarte închis, în aproximativ 10 ani de la instalare (în funcţie de condiţii meteo, mediu înconjurător, salinitate sau gradul poluării aerului) culoarea începe să se deschidă către verde. În 15-25 de ani patina verde-albastră se poate instala, iar culoarea finală se menţine zeci, chiar sute de ani – vezi – https://en.wikipedia.org/wiki/Hildesheim_Cathedral, https://en.wikipedia.org/wiki/Kronborg , https://en.wikipedia.org/wiki/Statue_of_Liberty
Istoria cuprului în arhitectură poate fi legată de durabilitatea, rezistența la coroziune, aspect de prestigiu, precum și capacitatea de a forma forme complexe. Timp de secole, meșteșugari și designeri au folosit aceste atribute pentru a construi estetic, plăcut și pentru o lungă durată a sistemelor de construcție.
Sustenabil – Un avantaj semnificativ al cuprului în domeniul sustenabilităţii este că poate fi reciclat de mai multe ori, fără pierderea proprietăţilor. În prezent cerinţa de cupru a Europei este asigurată într-un procent de 40% din reciclare. Reciclarea materialelor ajunse la sfârşitul vieţii contribuie la dezvoltarea sustenabilă. În plus, la reciclarea cuprului este nevoie de doar 20% din energia cu care se obţine cupru din minereul de cupru.
